Proverbe 16

1 Planurile pe care le face inima atarna de om, dar raspunsul pe care-l da gura vine de la Domnul.

2 Toate caile omului sunt curate in ochii lui, dar cel ce cerceteaza duhurile este Domnul. -

3. Incredinteaza-ti lucrarile in mana Domnului, si iti vor izbuti planurile. -

4 Domnul a facut toate pentru o tinta, chiar si pe cel rau pentru ziua nenorocirii. -

5 Orice inima trufasa este o scarba inaintea Domnului; hotarat, ea nu va ramane nepedepsita. -

6 Prin dragoste si credinciosie omul ispaseste nelegiuirea, si prin frica de Domnul se abate de la rau. -

7 Cand sunt placute Domnului caile cuiva, ii face prieteni chiar si pe vrajmasii lui. -

8 Mai bine putin, cu dreptate, decat mari venituri, cu strambatate. -

9 Inima omului se gandeste pe ce cale sa mearga, dar Domnul ii indreapta pasii. -

10 Hotarari dumnezeiesti sunt pe buzele imparatului, gura lui nu trebuie sa faca greseli cand judeca. -

11 Cantarul si cumpana dreapta vin de la Domnul; toate greutatile de cantarit sunt lucrarea Lui. -

12 Imparatilor le este scarba sa faca rau, caci prin neprihanire se intareste un scaun de domnie. -

13 Buzele neprihanite sunt placute imparatilor, si ei iubesc pe cel ce vorbeste cu neprihanire. -

14 Mania imparatului este un vestitor al mortii, dar un om intelept trebuie s-o potoleasca. -

15 Seninatatea fetei imparatului este viata, si bunavointa lui este ca o ploaie de primavara. -

16 Cu cat mai mult face castigarea intelepciunii decat a aurului! Cu cat este mai de dorit castigarea priceperii decat a argintului! -

17 Calea oamenilor fara prihana este sa se fereasca de rau; acela isi pazeste sufletul, care vegheaza asupra caii sale. -

18 Mandria merge inaintea pieirii, si trufia merge inainte caderii. -

19 Mai bine sa fii smerit cu cei smeriti, decat sa imparti prada cu cei mandri. -

20 Cine cugeta la Cuvantul Domnului, gaseste fericirea, si cine se increde in Domnul este fericit.

21 Cine are o inima inteleapta este numit priceput, dar dulceata buzelor mareste stiinta. -

22 Intelepciunea este un izvor de viata pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor.

23 Cine are o inima inteleapta, isi arata intelepciunea cand vorbeste, si mereu se vad invataturi noi pe buzele lui. -

24 Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, si sanatoase pentru oase. -

25 Multe cai i se par bune omului, dar la urma duc la moarte. -

26 Cine munceste, pentru el munceste, caci foamea lui il indeamna la lucru. -

27 Omul stricat pregateste nenorocirea, si pe buzele lui este ca un foc aprins. -

28 Omul neastamparat starneste certuri, si paratorul dezbina pe cei mai buni prieteni. -

29 Omul asupritor amageste pe aproapele sau, si-l duce pe o cale, care nu este buna. -

30 Cine inchide ochii, ca sa se dedea la ganduri stricate, cine-si musca buzele, a si savarsit raul. -

31 Perii albi sunt o cununa de cinste, ea se gaseste pe calea neprihanirii. -

32 Cel incet la manie pretuieste mai mult decat un viteaz, si cine este stapan pe sine pretuieste mai mult decat cine cucereste cetati. -

33 Se arunca sortul in poala hainei, dar orice hotarare vine de la Domnul. -

Psalm 139!

Doamne, Tu ma cercetezi de aproape si ma cunosti,

stii cand stau jos si cand ma scol, si de departe imi patrunzi gandul.

Stii cand umblu si cand ma culc, si cunosti toate caile mele.

Caci nu-mi ajunge cuvantul pe limba, si Tu, Doamne, il si cunosti in totul.

Tu ma inconjori pe dinapoi si pe dinainte, si-Ti pui mana peste mine.

O stiinta atat de minunata este mai presus de puterile mele: este prea inalta ca s-o pot prinde.

Unde ma voi duce departe de Duhul Tau, si unde voi fugi departe de Fata Ta?

Daca ma voi sui in cer, Tu esti acolo; daca ma voi culca in locuinta mortilor, iata-Te si acolo;

Daca voi lua aripile zorilor, si ma voi duce sa locuiesc la marginea marii,

si acolo mana Ta ma va calauzi, si dreapta Ta ma va apuca.

Daca voi zice: “Cel putin intunericul ma va acoperi, - si se va face noapte lumina dimprejurul meu!” Iata ca nici chiar intunericul nu este intunecos pentru Tine; ci noaptea straluceste ca ziua, si intunericul ca lumina.

Tu mi-ai intocmit rarunchii, Tu m-ai tesut in pantecele mamei mele:

Te laud ca sunt o faptura asa de minunata. Minunate sunt lucrarile Tale, si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!

Trupul meu nu era ascuns de Tine, cand am fost facut intr-un loc tainic, tesut in chip ciudat, ca in adancimile pamantului.

Cand nu eram decat un plod fara chip, ochii Tai ma vedeau; si in cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau randuite, mai inainte de a fi fost vreuna din ele.

Cat de nepatrunse mi se par gandurile Tale, Dumnezeule, si cat de mare este numarul lor!

Daca le numar, sunt mai multe decat boabele de nisip. Cand ma trezesc, sunt tot cu Tine.

O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rau! Departati-va de la mine, oameni setosi de sange!

Ei vorbesc despre Tine in chip nelegiuit, Iti iau Numele ca sa minta, ei, vrajmasii Tai!

Sa nu urasc eu, Doamne, pe cei ce Te urasc, si sa nu-mi fie scarba de cei ce se ridica impotriva Ta?

Da, ii urasc cu o ura desavarsita; ii privesc ca pe vrajmasi ai mei.

Cerceteaza-ma, Dumnezeule, si cunoaste-mi inima! Incearca-ma, si cunoaste-mi gandurile!

Vezi daca sunt pe o cale rea, si du-ma pe calea vesniciei!